Lipscani - inima Bucurestiului medieval

Esti nostalgic uneori gandindu-te la Bucurestiul de altadata? Atunci iti propunem o plimbare pe Lipscani, zona veche a “micului Paris”
Lipscani era o zona comerciala plina de viata ce a existat inca dinainte de intemeierea oficiala a Bucurestiului (20 septembrie 1459).
 
Zona Lipscani a preluat numele de la negutatorii care isi aduceau aici marfa tocmai din vestitul iarmaroc din Lipsca (Leipzig). Principala marfa comercializata de negustorii de Lipscani era lipscania (panzeturi, stofe, postavuri). Pe langa negustoriii romani existau şi comunităţi de negustori greci, bulgari, serbi, armeni, evrei, albanezi şi austrieci. In prezent vechile meserii au fost inlocuite de comerciantii ambulanti care se regasesc azi pe strazile din zona.
Zona istorica  a Bucurestiului a cunoscut decaderea dupa cutremurul din 1977, fiind la un pas de demolare.
Astazi, hoinarind pe  aceste stradute intortocheate ai impresia ca te-ai intors in timp. Iti capteaza atentia arhitectura cladirilor construite in diferite stiluri:  renastentist, baroc, neo-clasic sau uneori o combinaţie a acestora.
 
Strada Lipscani reprezinta principalul punct de interes al zonei, in care se gasesc numeroase cafenele, baruri si restaurant, dar si vechi magazine ce vand antichitati si obiecte din arta.
La capatul strazii dam de Hanul cu Tei, construit in 1833 de catre doi negustori, singurul han istoric din București care și-a pastrat forma de origine. In prezent hanul este un loc unde se organizeaza diverse galerii de arta, iar in pivnita sa a fost deschis un bar. Portile sale de fier ofera acces atat de pe Lipscani, cat și de pe Blanari.
In apropiere se afla si Hanul Gabroveni, ce dateaza din anul 1739. Aceasta cladire aduce în peisajul orașului pentru prima data elementul “pasaj”.  La parterul sau existau pravalii ce vindeau produse textile.  Pe la mijlocul secolului XIX cladirea se afla intr-una din perioadele sale de maxima prosperitate, iar in prezent trece printr-un proces de reabilitare.

Pe Strada Selari intalnim Curtea Sticlarilor, constructie care gazduia in trecut atelierele mestesugarilor care sulfau sticla.  Spatiul destinat odata unui mestesug trecut prin foc si culoare a devenit azi loc de iesit în oraş. In cadrul ei se organizeaza expozitii de sticla, seri de muzica si carte, iar locul cuptoarelor a fost luat de o berarie.

Strada Franceza, a carei denumire provine de la negustorii francezi stabiliti in zona, adaposteste Muzeul Palatul Voievodal Curtea Veche. La origine acesta a fost o fortareata construita pentru domnitorul Mircea cel Batran in secolul al XIV lea.  Cladirea si curtea sa au fost modificate de-a lungul timpului de domnitori precum Vlad al III lea Dracul sau Constantin Brancoveanul.
Biserica Curtii Vechi reprezinta cea mai veche biserica din Bucuresti, aceasta fiind ctitorita in jurul anului 1550 de catre domnitorul Mircea Ciobanul. Aici au fost incoronati multi dintre domnitorii Tarii Romanesti.
In apropiere se afla si Hanul lui Manuc, important obiectiv turistic și monument istoric al capitalei. Acesta a fost construit in anul 1808 de catre negustorul armean Manuc Bei, fiind locul de popas al celor care calatoreau in toata Europa.

Biserica Stavropoleos aflata pe strada cu acelasi nume, se caracterizeaza printr-un stil architectural care exprima deopotriva o sensibilitate baroca si un gust oriental. Pictura interioara impresioneaza prin amploarea si concentrarea programului iconografic. Aceasta a fost construita in 1724 de cativa calugari ortodocsi greci.

Zona Lipscani ramane poate singura zona a Bucurestiului cu un farmec aparte. Este un loc al extremelor, unde luxul şi saracia, marfa scumpa şi cea ieftina coexista. Aici intalnesti deopotriva oameni tineri si varstnici, romani si straini, din toate categoriile sociale care au insa ceva in comun: incercarea recreerii atmosferei Bucurestiului din perioada medievala.