In prezent Razvan lucreaza pentru o multinationala si se ocupa in paralel de 3 proiecte personale. Printre acestea se numara si blogul sau de business si travel, cel mai de succes blog de travel din Romania. Aici Razvan povesteste despre experientele avute in numeroasele sale calatorii, din dorinta de a convinge cati mai multi romani sa renunte la comoditate si sa descopere lumea.
Ai vazut toata Europa, ai ajuns prin Asia si America de Sud. In ritmul asta cred ca viata ta chiar inseamna business si travel. Ce te determina sa calatoresti atat de mult?
Am vazut multe locuri din Europa, dar nu am ajuns inca in toate tarile nordice (doar in Suedia am fost de curand) si nici prin tarile din Balcani nu am fost foarte mult. Calatoresc pentru ca imi place si ma relaxeaza. Muncesc mult in Bucuresti, iar calatoriile sunt pentru mine cam singura modalitate de relaxare. In plus, in ultima vreme calatoritul a ajuns un fel de „meserie” pentru mine, pentru ca dupa fiecare calatorie scriu pe blogul meu impresii de calatorie si detalii legate de logistica calatoriei (informatii importante mai ales pentru cei care calatoresc pe cont propriu, ca mine).
Mi-ai spus ca dintre toate locurile vizitate, destinatia preferata ramane Londra. De ce?
Da, consider Londra orasul meu preferat. Am fost de 3 ori si vreau ca la anul sa ajung din nou, odata cu Olimpiada. In perioada studentiei am muncit timp de 5 luni in UK intr-un program de tip Work&Travel si am avut atunci ocazia sa cunosc mai bine Londra si pe britanici. Totul e pe gustul meu in acest oras, incepand de la transportul foarte bine pus la punct si pana la diversitatea oamenilor din Londra – se spune ca Londra este orasul cu cele mai multe limbi vorbite din intreaga lume, peste 300 de limbi diferite.
Esti adeptul vacantelor pe cont propriu. Da-ne cateva ponturi de cum ar trebui sa procedam daca vrem sa-ti urmam exemplu.
Planific destul de in detaliu totul de acasa. Inainte sa plec undeva stiu in mare ceea ce vreau sa vad, imi fac programul pe zile citind impresii de calatorie pe bloguri si pe forumuri si citesc cu multa atentie ghidurile Lonely Planet. Nu apelez insa la agentii de turism pentru ca am ambitia de a ma descurca pe cont propriu, plus ca am observat ca de multe ori ma costa mai putin pe cont propriu (desi sunt si cazuri in care nu ai alta solutie si trebuie sa apelezi la agentii de turism, de exemplu traseul din Egipt de la Aswan la Abu Simbel care se face doar cu agentii de turism si autocare care merg in convoi inarmat).
Ca si sfaturi, recomand sa cititi un ghid bun de calatorie inainte sa plecati undeva. La fel de util este sa intrati pe bloguri de calatorii, precum blogul meu, si sa vedeti cum s-au descurcat altii pe acolo, sa cititi recomandari si informatii practice. Recomand ca intr-un oras nou sa folositi mult transportul in comun, in special metroul, sa incercati sa faceti rost de o harta de la hotel imediat ce ati ajuns, sa aveti mereu la voi un card cu adresa hotelului scrisa in limba tarii respective (in caz ca va rataciti sa aveti ce arata la taximetrist), sa aveti cat mai putini bani cash si macar 2 carduri la voi (pe care sa le tineti in locuri separate, in caz ca pierdeti unul din ele sa nu suferiti prea mult). Recomand sa cheltuiti mai putini bani pe cazare si mai multi bani pe suveniruri, mancare locala si intrari la obiective, iar pentru bilete de avion la promotie sa verificati cu regularitate site-urile companiilor aeriene.
Ti-ai implinit un vis din copilarie. Ai ajuns la capatul lumii. Cum e acolo?
Asta iarna am ajuns in cel mai sudic oras al lumii, la Ushuaia, in Argentina. A fost visul meu din copilarie sa vad Farul de la Capatul Lumii, din povestile lui Jules Verne. A durat ceva timp, insa s-a implinit inainte de a face 26 de ani. Ushuaia e un oras destul de mic, care s-a dezvoltat mult datorita turismului. De acolo si pana in Antarctica sunt doar 1000 km, care nu mai par deloc mult pentru mine, care am mers 5000 km cu autocarele prin America de Sud.
Povesteste-ne putin despre Transfagarasanul Sud-American. Am citit ca te-a impresionat foarte mult acest drum.
Da, intr-un articol pe blogul meu am denumit „Transfagarasanul Sud American” drumul pe care l-am parcurs prin Anzi intre Santiago de Chile si orasul argentinian Mendoza. Este incredibil, un peisaj selenar care iti taie rasuflarea. E greu de explicat in cuvinte, nici macar fotografiile nu pot exprima ce am vazut acolo. Merita facut macar o data in viata.
Ai ajuns si in Beijing si l-ai declarat orasul extremelor. De ce?
Beijing este unul dintre orasele care m-au impresionat. A ramas un mixt intre modern si traditional, este un oras cu oameni extrem de calmi si muncitori, cu localnici care stiu sa primeasca orice strain si cu foarte multe obiective de vazut. Beijing este un oras al extremelor in primul rand pentru ca vezi cladiri de birouri ultra-moderne si oameni de afaceri cu masini super scumpe langa hutonguri pline cu case mici si insalubre, ori restaurante de lux pe langa tarabe mobile, improvizate, cu mancare.
Ai vazut o lume intreaga. Si cu toate astea ai revenit in Romania fara ganduri de stabilit in afara. E mai bine la noi?
Imi place foarte mult Romania, chiar simt ca o iubesc. Nu stiu ce ma atrage atat de mult aici, poate familia, poate locurile frumoase, poate oamenii, sau poate un pic din fiecare. Romania este locul unde ma simt stapan pe mine, unde pot sa vorbesc linistit pe limba mea, unde pot sa incerc sa schimb lucruri si sa aduc din afara ceea ce e mai frumos. Calatoresc mult si in Romania si imi place ceea ce vad, chiar daca stiu ca se poate si mai bine. Si Bucurestiul imi place foarte mult si stiu ca daca toti am gandi in acest fel, cu mai putina ura si mai constructiv, am avea mai multe sanse sa fim printre cei mai buni.
