Top 10 "Paduri de poveste" din Romania (Cele mai frumoase paduri din Romania)

Padurea a reprezentat unul dintre elementele caracteristice ale mediului in care s-a format si a evoluat poporul roman, ea constituind totodata o mare bogatie a tarii, alaturi de muntii si dealurile, vaile, campiile sau apele. De-a lungul timpului, multi scriitori romani au elogiat-o in operele sale, padurea fiind pentru ei, atat o sursa de inspiratie, cat si un loc de relaxare.

Padurea este un simbol cu aspect dual, asociat deopotriva bucuriei si dinamismului vietii, dar si spaimelor, pericolelor, ratacirilor sau chiar mortii. In modelul tripartit al lumii, specific mentalitilor arhaice, padurea/ muntele impadurit, ocupa poziia de mijloc a triadei, reprezentând astfel liantul, elementul de legtura dintre celelalte elemente: apa - padure/ munte impadurit - cer.

Un celebru proverb romanesc spunea „Codru-i frate cu romanul”, iar marele nostru poet M. Eminescu abordeaza tema „padurii” in mai multe poezii ale sale, punand accentul pe comuniunea dintre om si natura. In poezia „Revedere” este subliniata conditia tragica a omului muritor in opozitie cu natura eterna. "Codrule, codrutule, Ce mai faci, dragutule/ Ca de cand nu ne-am vazut/ Multa vreme au trecut/ Si de cand m-am departat, Multa vreme am imblat/...Codrule cu rauri line/ Vreme trece, vreme vine/ Tu din tanar precum esti/ Tot mereu intineresti.”

In tara noastra se regasesc unele dintre cele mai frumoase paduri din Europa, a caror farmec nu va fi intalnit de turisti nicaieri in alta parte.

1.Padurea de Argint (Codrii de Argint) din poezia lui M.Eminescu
De treci codrii de arama, de departe vezi albind/ Si-auzi mandra glasuire a padurii de argint”, scrie Eminescu in „Calin, file de poveste”. Daca tot am vorbit despre poetul M. Eminescu, merita sa amintim si de frumoasa Padure de Argint. Padurea de Argint este o rezervatie forestiera situata in partea central-nordica a judetului Neamt, pe teritoriul comunei Agapia si in nord-estul satului Varatec. Pentru cei care vor sa o admire, accesul in zona este usor, aceasta aflandu-se pe terasa inferioara a paraului Topolitei, in imediata apropiere a drumului national DN15G (Valea Seaca – Varatec). Padurea de Argint se afla la o distanta de numai un kilometru fata de cealalta rezervatie cu rezonanta eminesciana, Codrii de Arama, astfel ca turistii se pot bucura de frumusetea ambelor arii protejate, facand o plimbare in natura si incercand in acelasi timp sa recreeze „tabloul codrilor eminescieni”. Padurea de argint este defapt o padure de mesteceni (Betula pendula), unii arbori din cadrul sau avand o varsta de peste un secol, iar altii fiind mai tineri, de 40 – 50 de ani. Denumirea rezervatiei provine de la culoarea pe care padurea o capata toamna si iarna, cand mestecenii devin argintii. Padurea are o suprafata de peste doua hectare si se afla la 540 m altitudine. Anual are loc la inceputul verii, in data de 15 iunie, serbarea campeneasca „Padurea de argint”. Serbarea are un caracter folcloric, iar turistii ajunsi in zona in acea perioada nu ar trebui sa o rateze. Prima editie a fost organizata in anul 1977.

2.Codrii de arama din poezia eminesciana
Si acestia au reprezentat o importanta sursa de inspiratie pentru poezia eminesciana. Codrii de Arama alcatuiesc in prezent o arie protejata de interes national, situata in partea central-nordica a judetului Neamt, in Depresiunea Neamtului, pe teritoriul administrativ al comunei Agapia. Se afla intre satul Filioara si satul Varatec, in apropierea rezervatiei naturale Padurea de Argint, langa drumul national DN15G. Rezervatia naturala „Codrii de arama” este situată la o altitudine de 550-650 m, se intinde pe o suprafata de 7 hectare si a fost denumita astfel după culoarea de foc, aramie, pe care o au toamna frunzele gorunilor (Quercus petraea sau gorunul fiind o varietate de stejar). Cel mai batran exemplar din cadrul rezervatiei are o varsta de peste 130 ani. Tot in cadrul ariei naturale „Codrii de Arama” au fost inventariate alte circa 300 de specii de plante. La poalele dealului, de o parte si de alta a paraului Filioara, se intalnesc palcuri de rachitisuri si mlastini mici, iar pe pajistile înconjuratoare se gasesc din belsug Paiusul rosu si Iarba vantului.

3.Padurea Bogatii
Padurea Bogatii reprezinta o arie protejata de interes national (rezervatie naturala de tip faunistic, floristic si geologic) aflata in partea nord-estica a judetului Brasov, pe teritoriul administrativ al comunelor Apata, Hoghiz si Maierus. Aria naturala este situata in partea centrala a muntilor Persani, fiind strabatuta de Valea Bogatii si raul Maierus si traversata de drumul national DN13, care leaga Brasovul de orasul Sighisoara. Rezervatia naturala a fost declarata arie protejata in anul 2000 si are o suprafata de 6.329 ha. Din punct de vedere geologic, teritoriul rezervatiei prezinta o complexitate tectonica petrografica si stratigrafica specifica Muntilor Persani, din a caror perimetru face parte. Padurea Bogatii reprezinta una din cele mai importante paduri de foioase din tara, avand o alcatuire predominantă de fag (Fagus sylvatica), in asociere cu gorun (Quercus petraea) si carpen (Carpinus betulus), dar detinand si o zona cu pasuni. Fauna sa este foarte bogata si diversificata, cu animale precum: cerbul, ursul, lupul, rasul. Pe suprafata ariei se intalneste specia floristică Waldsteinia geoides.

4.Codrii Seculari de la Slatioara
Codrii seculari Slatioara reprezinta o arie protejata de interes national (rezervatie naturala, de tip forestier) situata in Carpatii Orientali, pe versantul sud-estic al masivului Rarau, in judetul Suceava, comuna Stulpicani, pe teritoriul satului Slatioara. A fost declarat rezervatie naturala in anul 1941 si se intinde pe o suprafata de 1.064,20 ha, pe 3 creste mari paralele: Batca Neagra, Batca cu Plai si Batca Lesei, separate intre ele prin vai adanci. Crestele sunt desprinse din Muntele Todirescu, avand o altitudine cuprinsa intre 790 m şi 1.353 m. Rezervatia Codrii seculari Slatioara prezinta o deosebita importanta datorita vechimii mari a arborilor, dar mai ales a coniferelor, aceasta detinand cei mai inalti si grosi brazi si molizi din Romania, arbori seculari gigantici, a caror varsta poate fi aflata doar atunci cand se prabusesc de batranete. Aici pot fi admirati molizi de pana la 60 de metri, brazi de peste 50 de metri sau fagi care cresc la o altitudine de 1.350 de metri, cu mult in afara arealului lor natural. Codrii Seculari Slatioara reprezinta una dintre cele mai intinse si bine conservate paduri virgine de amestec (fag si rasinoase) din Europa. La nivel european, este depasita din punct de vedere al vechimii doar de o padure virgina de rasinoase din Germania. Rezervatia Codrii Seculari de la Slatioara este inscrisa in lista Patrimoniului Mondial UNESCO, fiind supranumita si „Catedrala de lemn a Bucovinei”. Speciile de vegetatie de aici sunt numerose: brad, molid, pin silvestru, tisa, fag, paltin de munte, salcii, tisa, carpen etc. la acestea adaugandu-se unel specii de flori precum: floarea pastelui, omagul, clopotei, piciorul cocosului, papucul doamnei si multe altele. In total sunt peste 900 de specii de plante, unele dintre ele declarate monumente ale naturii. Padurea este adapostul unor amimale precum: ursi, lupi, caprioare, dar si alte specii de salbaticiuni ca: rasul, jderul, bursucul, huhurezul, gainusa de alun sau cocosul de munte.

5.Padurea de castan comestibil Tismana - Pocruia
Padurea Tismana - Pocruia este o arie protejata de interes national (rezervatie naturala de tip forestier si floristic), situata in judetul Gorj, pe teritoriul administrativ al orasului Tismana. Rezervatia naturala are o suprafata de 51,60 hectare si a fost declarata arie protejata in anul 2000, reprezentand o zona impadurita de interes floristic, cu rol de protectie pentru specia arboricola de castan comestibil (Castanea sativa).

6.Padurea cu narcise de la Osorhei
Rezervatia naturala Padurea cu narcise din Osorhei se intinde pe o suprafata de circa 2 ha, facand parte din Padurea de la Alparea (cu o suprafata totala de 402 ha). Zona este acoperita de o padure de foioase, unde se gasesc specii de arbori precum: stejar, carpen de tip Galio-Carpinetum, fag, mesteacan, alun, tei. Aici creste in palcuri o specie protejata de narcisa salbatica (Narcissus angustifolius), care se afla la cea mai mica altitudine din tara: 100 de metri.

7.Padurea Letea
Padurea Letea reprezinta cea mai veche rezervatie naturala din tara, fiind declarata arie protejata in anul 1930. Se afla intre bratele Sulina si Chilia, la 23 km nord vest de orasul Sulina, in Delta Dunarii (judetul Tulcea) si este una dintre cele mai frumoase paduri din Romania. Padurea Letea are aproximativ 700 de ani si gazduieste circa 500 de specii de plante și 3.000 de specii de animale. Multe dintre speciile de plante exotice aflate in cadrul Padurii Letea sunt unice in Europa sau in lume, unele dintre aceste aparand datorita semintelor aduse din Africa de catre pasarile migratoare. Aici traieste, alaturi de diferitele animale specifice Deltei Dunarii, un numar mare de cai redeveniti salbatici, dupa ce au fost abandonati de oameni. In cadrul rezervatiei pot fi observate specii de pasari precum: soimul cu picioarele rosii, vulturul cu coada alba, o multitudine de specii de reptile si in jur de 2000 de tipuri de insecte. Aria protejata se intinde pe o suprafata mare, peste 3.000 de hectare. Padurea Letea este caracterizata si de alte superlative geografice precum: este cea mai nordica padure subtropicala a Europei, dar si singurul loc din Europa unde se gasesc liane.

8.Padurea Mociar
Padurea Mociar este una dintre cele mai frumoase, dar si cele mai batrane paduri din Romania. Aceasta se afla partea sud-estica a Transilvaniei, in nord-estul judetului Mures, in drum spre statiunea Sovata si in apropiere de satul Nadasa. Padurea Mociar se intinde pe o suprafata de 569 de hectare, la altitudinea de 400 de metri si adaposteste circa 300 de arbori cu varste intre 650 si 720 de ani, jumatate dintre stejarii de aici uscandu-se de batranete. A fost declarata rezervatie naturala in anul 1932, scopul principal fiind protejarea stejarilor seculari din specia „Quercus robur” cu inaltimea de 15-20 m si diametrul intre 1,5-4 m. Pe langa stejari (60%), padurea detine si alte specii de arbori precum: frasin (Fraxinus excelsior 20%), carpen (Carpinus betulus 10%) si plop tremurator (Populus tremula 10%). Fauna Padurii Mociar cuprinde animale specifice padurilor de foioase: caprioara, mistretul, iepurele, vulpea si diferite specii de pasari rapitoare. Actiunea omului asupra padurii este redusa, probabil si datorita accesibilitatii reduse.

9.Padurea Caraorman
Padurea Caraorman din Delta Dunarii poate fi incadrata cu usurinta alaturi de Padurea Letea (aflata tot in Delta), ca facand parte din „Cele mai frumoase paduri din Romania”. Padurea se intinde pe o suprafata de 2245 ha, intre bratele Sulina si Sfantul Gheorghe. Ajunsi in zona, turistii au ocazia nu doar sa admire padurea, ci si impresionantele „Dune de nisip de la Caraorman”, ce au pana la 10 m inaltime. Stejarii din Padurea Caraorman pot depasi 30 m, cel mai cunoscut fiind „stejarul ingenuncheat”, care a fost denumit astfel deoarece ramurile sale ating pamantul. Acesta are o varsta de aproximativ 400 ani, iar circumferinta trunchiului este de 30 m. Aici traieste si o specie de vulturi protejata prin lege, Padurea Caraorman fiind parte integranta a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

10.Padurea de liliac de la Ponoarele
Padurea de liliac de la Ponoarele reprezinta o rezervatie naturala de tip floristic si peisagistic situata in extremitatea nord-estica a judetului Mehedinti, pe teritoriul administrativ al comunei Ponoarele, la 6 km de orasul Baia de Arama. Aria protejata se intinde pe o suprafata de 20 ha, la o altitudine de 500 m. Aceasta se suprapune sitului Natura 2000 - Platoul Mehedinti, fiind o suprafata impadurita (culmi domoale, ponoare, vaii, cheiuri, doline, lapiezuri), cu rol de protectie pentru specii de liliac salbatic. Padurea de liliac Ponoarele este unica padure de liliac din tara conservata datorita climatului bland, cu influente submediteraneene. Flora padurii este si ea specifica climatului submediteranean, aici intalnindu-se: liliacul, visinul turcesc, frasinica, mojdreanul, carpinita, paducelul, laleaua neagra. Padurea de liliac de la Ponoarele poate fi admirata in toata splendoarea sa la inceputul lunii mai, cand florile de liliac infloresc, iar in aer se simte parfumul lor. In localitatea Ponoarele are loc anual, "Sarbatoarea Liliacului", o manifestare folclorica de interes national, desfasurata neintrerupt din anul 1965. Padurea de liliac de la Ponoarele este arie protejata ce face parte din Geoparcul Platoul Mehedinti. Se afla in apropierea platformei carstice Ponoare. Turistii ajunsi in zona au ocazia sa viziteze si Podul lui Dumnezeu (denumit si Podul natural de la Ponoarele), Pestera de la Podul lui Dumnezeu si doua lacuri carstice extrem de frumoase, Zatonul Mare si Zatonul Mic.

Sursa foto: Nicu Farcas - Wikipedia
https://commons.wikimedia.org/wiki/File:RO_BV_Forest_2.jpg