Last minute
Early Booking
Sejur
Cazare
Circuite
Croaziere
Agentii de turism
Bilete avion
Excursii de o zi
Home > Oferte excursii > Oferte excursii Romania > Sfanta Maria la Potlogi - Dambovita Excursie 1 zi - 15 August
Pentru detalii sau rezervari directe:
|
Click pentru a vizualiza numerele de telefon |
| Alte oferte ale agentiei + |
| Date contact agentie + |
| Detalii agentie |
|
Este posibil ca agentia sa fie inchisa in week-end. Poti trimite un mesaj agentiei si un reprezentant al ei te va contacta cat mai curand posibil: |
Sfanta Maria la Potlogi - Dambovita Excursie 1 zi - 15 August / 1 zile
» Plecari: 15.Aug.2025
|
» Transport: cu Autocar » Durata: 1 zile |
» Pret: de la 50 RON de persoana » Categorie cazare * |
» Traseu: Bucuresti - Stoenesti Giurgiu - Gaiseni - Potlogi Dambovita
Sfanta Maria la Potlogi - Dambovita Excursie 1 zi - 15 August
Traseu: Bucuresti – Potlogi – Bucuresti
Anual cu ocazia Sărbătorii „Adormirea Maicii Domnului” sau „Sfanta Maria (Mare)” Primaria Comunei Potlogi impreuna cu Consiliul Judeţean Dâmboviţa şi Complexul Național Muzeal ” Curtea Domnească” Târgoviște organizeaza Zilele Comunei Potlogi.
Pe lângă sărbătoarea religioasă, 15 August este ziua în care Constantin Brâncoveanu, domn al Ţării Româneşti, împreună cu cei patru fii ai săi au fost decapitaţi la Constantinopol în anul 1714. Domnitorul şi-a pus amprenta asupra istoriei localităţii, atât prin construirea celebrului palat, cât și prin transformarea unui sat oarecare într-un important nod comercial între București și fosta capitală a Ţării Româneşti – Târgoviște.
Loc pitoresc, Comuna Potlogi este situată în zona de şes, la aproximativ 16 km sud de oraşul Titu şi la 45 km nord- vest de Bucureşti, pe intersecţia DJ 711 A (Bilciureşti -DN 71-DN 7 – A 1 – Corbii Mari DN 61) cu DJ 401 A ( Bolintin Vale – A 1 – DN 7 Găieşti).
Program:
Ora 07.30 plecare din Bucuresti Statia de metrou Timpuri Noi, cu autocarul, pe Autostrada A1. Pe traseu ne oprim in Satul Floresti -Stoenesti in Judetul Giurgiu (50 Km) unde vizitam Conacul Druganescu.
Conacul Drugănescu, o remarcabilă ctitorie brâncovenească aflată la doar 30 de kilometri de Bucureşti, este poate, unul dintre cele mai frumoase din sudul ţării, alături de palatele de la Mogoșoaia și Potlogi.
Vechi de peste 300 de ani, conacul a fost restaurat şi găzduieşte un muzeu etnografic dar şi o mică bisericută şi lemn, iar clădirea este amplasată într-un parc sublim care presupune străbaterea lui de un firicel de apă care lasă un farmec aparte.
Conacul Druganescu a fost construit intre 1710 si 1715, in stil brancovenesc, de catre vornicul Gavril Druganescu. Conacul a trecut si prin posesia printesei Marina Stirbey iar mai tarziu a ajuns in posesia statului.
Incepand cu 2012, conacul a intrat in posesia Protoieriei Bolintin, care a reusit sa restaureze acest conac superb. In preezent este in circuitul turistic si poate fi vizitat gratuit.
In interiorul conacului a fost amenajat un mic muzeu etnografic, iar colectia este completata de obiectele de mobilier si de decor.
Plecare catre Potlogi. Peste 10 km facem o scurta oprire la Manastirea Gaiseni,
La o distanţă de numai 31 de kilometri de Bucureşti, în apropierea vechiului drum ce lega Târgovişte de Dunăre, se află vechiul schit Strâmbul, cunoscut astăzi ca Mănăstirea Găiseni după numele satului învecinat.
În pofida aspectului actual al bisericii şi a ruinării fostelor anexe ale mănăstirii, Găisenii constituie încă un moment semnificativ atât pentru contextul istoric şi artistic al epocii sale, cât şi pentru evoluţia în timp a aşezămintelor monastice din sudul Munteniei, zona cea mai expusă faţă de expediţiile militare otomane.
Schitul Strâmbu-Găiseni a fost înfiinţat în secolul al XVI-lea, ctitorie a unuia dintre cei mai importanţi dregători ai lui Neagoe Basarab, Vornicul Drăghici Vintilescu din Floreşti.
Schitul Strâmbu-Găiseni este amintit pentru întâia oară într-un document din 3 aprilie 1526, prin care Radu de la Afumaţi dăruia mănăstirilor Glavacioc, Bolintin, Nucet şi Muşeteşti partea domnească din Balta Doamnei. Într-un document din 1605, emis la Târgovişte de Radu Şerban, se vorbeşte despre Schitul Strâmbu şi despre ctitorul său, fost mare vornic, care a fost îngropat cu soţia, fiii săi şi tot neamul în Sfânta Mănăstire Strâmbu.
Anuarul Episcopiei Bucureştilor pe anul 1909 consemnează mărirea bisericii schitului la 1662, de către monahii Antonie şi Isaiia, fără a menţiona şi sursa informaţiei, posibil o condică a mănăstirii.
În 1752, Grigorie al II-lea Ghica a închinat Mănăstirea Găiseni, alături de altele, mănăstirii şi spitalului „Sfântul Pantelimon”, fondate de domn la 1732. Această închinare va avea efecte grave pentru starea mănăstirii.
La sfârşitul secolului al XVIII-lea, un călător englez care poposise pentru o noapte la Găiseni, mergând de la Giurgiu la Bucureşti, consemna la 1794 că a găsit „o biată mănăstire întreţinută de trei călugări, un stareţ şi doi servitori, ale cărei venituri întreţineau un spital din Bucureşti”.
Abia după înfiinţarea Eforiei Spitalelor, patronajul acesteia avea să salveze de două ori monumentul de la ruină. Raportul Eforiei Spitalelor pentru perioada 1833-1843 consemnează reparaţii la biserică, la corpul chiliilor şi la clopotniţă, în urma cutremurului de la 1830.
În octombrie 1857, protosinghelul Iosif Naniescu a primit ascultarea de egumen al Mănăstirii Găiseni, care ținea de Eforia Spitalelor Civile din București. Catagrafia bisericii făcută la 1857, odată cu instalarea egumenului Iosif Naniescu, enumeră cu lux de amănunte dispunerea mobilierului celor 11 odăi ale mănăstirii, situate în incintă, de-a lungul zidurilor. În noiembrie 1863, a fost numit egumen al Mănăstirii Sărindar din București, părăsind astfel Găisenii.
Astăzi, acest aşezământ monahal este reactivat, aparţinând, canonic şi administrativ, de Episcopia Giurgiului. Încă din luna februarie a anului 2010, monaha Cecilia Moldoveanu, numită egumenă, se îngrijeşte de reînflorirea vieţuiri monahale în acest loc.
Lucrările de restaurare ale Ansamblului Schitului Strâmbu sunt în derulare, însă fondurile primite sunt minime, uneori inexistente. Ceea ce se remarcă îndeosebi este absenţa chiliilor. Acesta este un alt factor care îngreunează desfăşurarea, în condiţii optime, a tuturor lucrărilor ce se impun în vederea organizării vieţii monahale.
Plecare din Gaiseni. Sosire In Potlogi in jurul orei 11.00
Ne oprim mai intai la Biserica Adormirea Maicii Domnului (Strambeanu).
Biserica Adormirea Maicii Domnului – Strâmbeanu din Pitaru este un monument istoric aflat pe teritoriul satului Pitaru, comuna Potlogi.
Biserica a fost recent renovata prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5 – „Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”, Prioritatea de investiții, 5.1 – „Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural”.
Biserica Strâmbeanu, este amplasata cartierul cu acelasi nume al satului Pitaru, si a fost ridicată între anii 1727-1730, de clucerul Mihail Strâmbeanu, înrudit cu Andrei Strâmbeanu, ispravnicul ctitoriei brâncovenești de la Doicești, pe care a încercat să o egaleze . Anul construcției nu este cunoscut cu precizie. O inscripție de la proscomidie, pe care o semnează zugravii Ioanichie, Nicolae și Radu, precizează anul 1694 ca an al zugrăvelii Sfintei Biserici. În decursul anilor, i s-au făcut unele reparații, iar în anul 1897 i se înlocuiește acoperișul de șindrilă cu tablă. Biserica este monument istoric de arhitectură și a fost închisă până în anul 1947, când a fost redeschisă. Hramul bisericii este „Adormirea Maicii Domnului”. Clopotnița se află în curtea bisericii și este construită din metal, acoperită cu tablă, în anul 1983.
Ca stil de construcție, biserica are plan triconc, cu turlă pe naos. Altarul este poligonal la exterior, semicircular la interior, acoperit cu o semicalotă. Naosul are formă pătrată, cu abside laterale poligonale la exterior și semicirculare la interior, iar turla este pe pandativi. Pronaosul de formă dreptunghiulară este acoperit cu o calotă pe pandativi și masivi din zidărie. Pridvorul bisericii este mărginit de stâlpi circulari de cărămidă și este acoperit cu o boltă semicilindrică. Fațadele sunt împărțite în două registre fără brâu, iar cornișa este subliniată de asize de cărămidă în dinți de ferăstrău.
Turla are fețele decorate cu arcaturi semicirculare în retragere . Biserica are lungimea de 14 metri, lățimea de 4,5 metri și 7 metri la strane, iar înălțimea de 12 metri. Este construită din cărămidă și acoperită cu tablă. Ușa de la intrare este din stejar masiv. După data de la Proscomidiar, se pare că datează din anul 1694, fiind semnată de zugravii Ioanichie, Nicolae și Radu. Pictura din Altar, Naos ți Pronaos, foarte valoroasă, a fost realizată în același timp cu construcția. Două sfeșnice, icoana „Maica Domnului cu Pruncul între Arhangheli” (1760), Icoana „Buna Vestire” (1760), icoana „Sfânta Troiță” (1760) se află la Muzeul Eparhial de la Mănăstirea Stelea din Târgoviște.
Cimitirul Pitaru a luat ființă, probabil, în anul 1784, odată cu construcția bisericii. Suprafața totală a cimitirului este de 4830 m.p. Cimitirul Strâmbeanu s-a înființat în jurul anului 1700, odată cu ridicarea bisericii. Suprafața totală a cimitirului este de 3635 m.p.
Vizitam apoi Casa Memoriala Nicolae Grigorescu, nascut la 15 Mai 1838 in Satul Pitaru, Potlogi.
În amintirea marelui pictor Nicolae Grigorescu a fost inaugurata o casă memoriala în satul său natal, Pitaru, din judeţul Dâmboviţa, chiar de ziua sa de naştere.
Construcţia reproduce casele ţărăneşti din tablourile marelui artist şi a fost ridicată pe locul unde şi-a trăit primii ani ai copilăriei.
Ultimul obiectiv, dar nu cel din urma, Ansamblul Palatului Brâncovenesc din Potlogi.
În trecut Potlogiul era traversat de drumul principal de circulaţie ce lega Bucureştiul de Târgovişte şi Craiova.
Acest lucru l-a determinat pe domnul Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu în anul 1698 să ridice în centrul localităţii un frumos palat spre a fi lăsat moştenire fiului său Constantin, după cum grăieşte pisania aşezată pe faţada de sud a palatului: „Aceste case din temelia lor sunt înălţate de luminatul domn, Io Constantin Basarab Voievod fiului său Constantin Brâncoveanul, începându-le şi sfârşindu-le la leat 7206 (1698) şi la al zecelea an al domniei sale, ispravnic fiind Mihai vtori postelnic Corbeanul”.
Curtea palatului este de formă rectangulară, fiind strajuită la nord de albia fostului helesteu, iar pe celelalte trei laturi de un zid de incintă. Această curte a fost împărţită după obiceiul vremii în trei segmente, separate între ele prin ziduri şi cladiri anexe: curtea de primire care leagă poarta prinicipală de incinta palatului, curtea de serviciu, destinată gospodariei, iar la nord între palat şi heleşteu se aflau gradinile palatului.
Principala construcţie a curţii, palatul, este o construcţie de plan dreptunghiular în a cărei compunere intră o pivniţă boltită, un parter şi un etaj. Pivniţa este o construcţie vastă, acoperită de patru calote sferice sprijinite pe un stâlp central prin intermediul pandantivilor. Parterul este alcătuit din trei încăperi spaţioase şi alte două mai reduse ca dimensiuni. Accesul la etaj se face prin foişorul deschis, situat pe faţada sudică, de aici se intră într-o cameră prelungă ce separă cele două apartamente inegale, cel al domnitorului, de dimensiuni mai mari în stânga şi cel al doamnei în dreapta, în partea central nordică a etajului se află loggia, iar în mijlocul acestuia se află o cameră de formă pătrata, aşa numită a chelarului, după cum ne relatează Paul de Alep, secretarul domnitorului, unde erau ţinute lucrurile de valoare în lipsa stăpânilor casei.
Încăperile de la etaj au tavanele acoperite de bolţi mănăstireşti cu lunete şi pereţi ce păstrează frumoase stucaturi cu motive florale, în trecut aceşti pereţi erau decoraţi şi cu picturi murale astăzi total distruse.
La exterior, palatul este tencuit şi păstrează fragmentar un decor în stuc asemănător celui din interior.
În incinta curţii se pot vedea fragmente de fundație ale cuhniei (colţul de sud-est), ale slomului (vest), precun şi ruinele casei vechi care mai păstrează beciurile şi o parte din zidurile parterului (est). Tot în partea de est, dar având curte separată, se găseşte biserica cu hramul Sfântul Dumitru, ctitorie a Brancoveanului ridicată în anul 1683.
Curtea brancoveneasca de la Potlogi reprezintă un nucleu de referinţă pentru înţelegerea arhitecturii brâncoveneşti, prin structura arhitectonică şi plastica decorativă prezentă aici.
Dupa vizitarea obiectivelor turistice cu timp liber. Vom participa la Ziua Comunei Potlogi, aniversata in fiecare an, in memoria domnitorului Constatnin Brancoveanu si a celor 4 fii ai sai.
Vom participa la Serbarea campeneasca organizata cu ocazia Zilelor Comunei Potlogi, cu program artistic, gratare si multa voie buna.
Seara la ora 19.00 plecam spre Bucuresti.
Servicii incluse:
Sunt incluse: transport, insotitor, intrarile la obiectivele din program.
Nu sunt incluse servicii de masa.
Pret excursie; 50 lei/persoana, minim 30 inscrieri.
Pentru un numar mai mic de inscrieri tariful se recalculeaza.
Nu sunt incluse servicii de masa.
Pret excursie; 50 lei/persoana, minim 30 inscrieri.
Pentru un numar mai mic de inscrieri tariful se recalculeaza.
Oferta din categoria:
| Sfanta Maria la Potlogi - Dambovita Excursie 1 zi - 15 August - 1 zile / 50 RON | ||||
| Plecare | Pana la | |||
|---|---|---|---|---|
| 15.Aug.2025 | 15.Aug.2025 |
|
||
|
*Nota: Preturile sunt exprimate in RON / persoana / cu Fara masa
|
||||
|
Ofertă cu locuri limitate!
Pentru disponibilităţi şi preţuri detaliate, vă rugăm contactaţi agenţia.
Ofertă actualizată în data de: 06.05.2024
|
||||
