Last minute
Early Booking
Sejur
Cazare
Circuite
Croaziere
Agentii de turism
Bilete avion
Excursii de o zi
Stiai ca?
•
Revistele pentru barbati de multe ori contin poze cu femei dezbracate. Revistele pentru barbati aduleaza femeile. In paginile lor regasesti retete de a cuceri femeile. In revistele barbatilor femeile nu sint una si aceeasi cu nevestele. Redactorii revistelor pentru barbati sint in general barbati casatoriti. Revistele pentru femei de asemenea au poze cu femei dezbracate. Asta din cauza ca, fizicul femeii este o opera de arta ce trebuie admirata, in timp ce corpul barbatului este paros si denivelat si nu ar trebui vazut la lumina zilei. Revistele pentru femei aduleaza tot femeile, mai ales cele care nu accepta compromisuri si ii prostesc pe barbati.
•
Beneficiile unui anume compus din boabe de cacao sunt atat de mari, incat acesta poate rivaliza cu penicilina si anestezicele, sustine o echipa de cercetatori americani care si-au publicat un studiu amplu in revista Chemistry & Industry. Ingredientul cu pricina se numeste epicatechina si poate reduce riscurile de aparitie a unor boli grave, precum infarctul sau insuficienta cardiaca, a indicat Norman Hollenberg, profesor de medicina la Scoala de medicina Harvard.
•
Tineretea fara batranete este astazi posibila daca obisnuim sa bem un pahar cu vin rosu in fiecare zi, este concluzia unui studiu al Institutului Spaniol de Geriatrie. Si asta datorita melatoninei, substanta continuta in coaja strugurilor negri. Melatonina protejeaza celulele organismului de distrugerile care pot aparea odata cu inaintarea in varsta si ajuta la combaterea oboselii provocata de diferentele de fus orar la persoanele care calatoresc mult. Cercetatorii sugereaza ca oamenii ar trebui sa ia suplimente de melatonina incepand cu varsta de 30 – 40 de ani, dar inca nu sunt cunoscute toate efectele secundare. Nivelul de melatonina, hormon natural produs de organism pana la o anumita varsta, poate fi crescut prin consumul regulat de alimente precum ceapa, banane, orez, cirese si vin.
•
Oamenii (asemenea animalelor, de altfel) folosesc substante organice complexe ca mijloc de comunicare, adevarate mesaje biochimice care le influenteaza comportamentul sexual si social. Acestia sunt feromonii, substante secretate de organul vomeronazal, legat de hipotalamus, “sediul” care dirijeaza comportamentul sexual. Cercetatorii au stabilit legatura intre diversitatea mirosurilor si diversitatea genetica, descoperind gena umana responsabila de receptarea feromonilor. Actiunea acestora pot explica alegerea partenerului de cuplu, deoarece chiar identitatea noastra sexuala este influentata de feromoni. In plan social, ei sunt cei care determina simpatia sau antipatia simtita de fiecare persoana.
•
Capsunile ascund in ele elixirul contra pierderii memoriei, sustin oamenii de stiinta americani. Fructele contin un antioxidant puternic care intaresc memoria. Acest lucru s-a demonstrat in urma testelor de laborator asupra soarecilor. Cercetatorii din California (SUA) cred ca acest lucru este valabil si la oameni. Ei au studiat proprietatile fisteinei, o substanta naturala care protejeaza celulele creierului (neuronii) de degenerarea produsa de imbatranire. Daca studiile vor arata aceleasi efecte si asupra oamenilor, boala Alzheimer, care se caracterizeaza prin pierderea treptata a memoriei ajungand pana la dementa, va deveni o amintire.
•
Lamaia este un fruct care a fost adus in Europa in timpul cruciadelor, desi vechii greci si romanii l-au consumat cu mult timp inainte (lamaia apare in fresce facute prin secolul II). Se crede ca lamaia provine de pe subcontinentul indian. Din Europa a ajuns si in America, Cristofor Columb luand cu el cateva seminte de lamaie.
•
Aproape toti oamenii sufera, la un moment dat, de dureri de spate. Cele mai frecvente cauze sunt discopatiile, traumatismele sau deformarea coloanei vertebrale. Criza acuta, in care durerile sunt foarte puternice, iar bolnavul ramane intepenit, se poate vindeca cu cataplasme de coada calului. Deasupra unei oale cu apa care fierbe, suspendati o strecuratoare in care ati pus o mana de coada-calului si tineti-o pana planta se umezeste. Compresa de panza in care este planta, cat de calda se poate suporta, aplicati-o pe locul bolnav si infasurati-va cu un sal pe deasupra. Stati asa toata noaptea, repetand zilnic, timp de zece zile, tratamentul. Ungeti-va a doua zi locul bolnav cu crema de galbenele si, in scurt timp, durerile vor deveni doar o amintire. Repetati ori de cate ori este nevoie.
•
Stiati ca in traditiile antice, ouale simbolizeaza viata sau inceputul vietii. In Europa medievala, ouale erau primul fel de mancare care se consumau dupa post. Ouale au inceput sa fie vopsite, pentru prima oara, in Grecia, si reprezentau sangele lui Iisus Hristos.
•
Stiati ca vinerea este ziua rastignirii lui Hristos, cea mai mare zi de post?
Ziua de vineri era considerata mereu zi fara noroc? In aceasta zi nu se obisnuiau muncile legate de cultivarea pamantului sau de cresterea animalelor, nu se aprindea foc si nu se cocea paine.
Ziua de vineri era considerata mereu zi fara noroc? In aceasta zi nu se obisnuiau muncile legate de cultivarea pamantului sau de cresterea animalelor, nu se aprindea foc si nu se cocea paine.
•
Stiati ca sarbatoarea Pastelui incepe in dupa-masa zilei de sambata? Se termina postul de 40 de zile si clopotele incep sa bata din nou? Cel mai important moment al zilei este sfintirea apei botezatoare la biserica? Se spunea ca prima persoana care urmeaza sa fie botezata cu aceasta apa “noua” va avea noroc toata viata.
•
Cercetatorii au stabilit ca relatiile sexuale armonioase contribuie la vindecarea durerilor de cap, reumatismului si te feresc de infarct. In plus, arde caloriile si ajuta la eliberarea endorfinelor (hormonul fericirii), ceea ce scade riscul aparitiei depresiilor.
•
Fara pigmenti, pielea noastra ar fi excesiv de alba. Insa vasele sanguine de la suprafata pielii adauga un strop de rosu. Pigmentul galben si melanina sepia sunt create, la randul lor, de razele UV.
•
Parul este una din cele mai rezistente parti ale corpului uman, degradandu-se extrem de lent. Mumiile care au fost descoperite in Egipt inca aveau par pe capete, desi trecusera intre timp mii de ani. Parul este rezistent la schimbarile de clima, de temperatura sau de umiditate, precum si in fata unei largi varietati de chimicale si acizi. In schimb, parul nu este rezistent la foc.
•
Stiati ca posta de pe meleagurile noastre a fost pentru prima data amintita in Evul Mediu? A fost înfiintată pentru a transmite poruncile domnului in teritoriul stapanit. “Postasii” de atunci foloseau caii, pe care locuitorii satelor si oraselor tranzitate erau obligati sa-i puna la dispozitie.
•
Bancnotele au fost introduse de negustorii chinezi de ceai, la inceputul secolului al X-lea, care incheiau mari tranzactii cu bilete la ordin, cu scopul evitarii transportului monedelor metalic? Administratia chineza adopta oficial bancnotele în 1024.
•
Youtube a fost infiintat in februarie 2005? Fondatorii sunt trei angajati PayPal: Steve Chen, Chad Hurley si Jawed Karim.
A fost cumparat de Google in octombrie 2006? Compania a fost cumparata pentru suma de 1,65 milioane $.
A fost cumparat de Google in octombrie 2006? Compania a fost cumparata pentru suma de 1,65 milioane $.
•
Tehnologia fabricarii berii in evul mediu era cunoscuta de catre toate popoarele europene. Berea din acele vremuri nu era nici pe departe asemanatoare celei contemporane deoarece in acea perioada nu se folosea hamei. Acest ingredient a inceput sa fie folosit la fabricarea berii de catre germani, cu toate ca unele surse afirma ca scitii consumau bere cu hamei iar slavii de est intrebuintau hameiul cu mult timp inaintea germanilor.
Deci, berea este o bautura extrem de veche si, fiecare popor si-a adus contributia la perfectionarea producerii ei.
Pentru comercializare, berea a inceput sa fie produsa in Germania, in jurul anului 1200. In 1516, Wilhelm al VI-lea al Bavariei instituie Legea Puritatii Berii care specifica clar ca ingredientele folosite in fabricarea berii trebuie sa fie doar apa pura, orz si hamei.
Tot in Germania, in anul 1605 se incepe imbutelierea berii.
Deci, berea este o bautura extrem de veche si, fiecare popor si-a adus contributia la perfectionarea producerii ei.
Pentru comercializare, berea a inceput sa fie produsa in Germania, in jurul anului 1200. In 1516, Wilhelm al VI-lea al Bavariei instituie Legea Puritatii Berii care specifica clar ca ingredientele folosite in fabricarea berii trebuie sa fie doar apa pura, orz si hamei.
Tot in Germania, in anul 1605 se incepe imbutelierea berii.
•
Cel dintai dintre praznicele imparatesti cu data schimbatoare, din cursul anului bisericesc, este Duminica Stalparilor sau a Floriilor, numita in popor si Floriile, cu o saptamana inainte de Pasti (duminica ultima din postul Pastilor). Este sarbatoarea care ne aminteste intrarea triumfala a Domnului in Ierusalim, inainte de Patimi (Matei 12, 1-10; Ioan 12, 12-18).
Primele mentiuni despre aceasta sarbatoare de origine ierusalimica provin din secolul al IV-lea. Nu o gasim intre sarbatorile enumerate in Constitutiile Apostolice, dar pomenesc despre ea: Sf. Epifanie, caruia i se atribuie doua predici la aceasta sarbatoare, pelerina apuseana Egeria (Silvia sau Etheria), care in insemnarile ei de calatorie, descrie chipul cum se sarbatorea aceasta duminica la Ierusalim, spre sfarsitul secolului al IV-lea cand ea viziteaza Tara Sfanta, precum si mari predicatori din secolul al IV-lea de la care au ramas predici tinute in cinstea acestei zile, ca: Sf. Ioan Gura de Aur, Sf. Ambrozie si Sf. Chiril al Alexandriei. In Apus, mentiuni mai tarzii despre existenta acestei sarbatori se gasesc la Sf. Isidor de Sevilla.
In vechime, Duminica Floriilor era inceputul saptamanii numite pe atunci a Pastilor. De aceea este numita si Duminica aspirantilor sau a candidatilor la botez, pentru ca in aceasta zi catehumenii mergeau cu totii, cu mare solemnitate, la episcop, spre a-i cere sa fie admisi la botez, iar acesta le dadea sa invete Simbolul credintei.
Se mai numea si Duminica gratierilor, pentru ca in cinstea ei imparatii acordau gratieri.
Dupa un obicei stravechi, mentionat chiar in secolul al IV-lea de catre pelerina Egeria si generalizat in toata Biserica crestina, se aduc in biserici ramuri de salcie care sunt binecuvantate si impartite credinciosilor, in amintirea ramurilor de finic si de maslin cu care multimile au intampinat pe Domnul la intrarea Sa triumfala Ierusalim si pe care noi le purtam in maini ca semn al biruintei impotriva mortii, castigata de Domnul prin invierea lui Lazar, savarsita cu o zi mai inainte (Sambata Floriilor sau a lui Lazar) si apoi prin Invierea Sa insusi.
Atat in Bizant, cat si la curtile domnesti din Tarile Romanesti, sarbatoarea Floriilor se praznuia cu multa solemnitate. Luau parte imparatii cu demnitarii lor, carora li se imparteau faclii aprinse ca si la Pasti. In seara acestei duminici incep in biserici frumoasele slujbe ale deniilor din saptamana Sfintelor Patimi.
Obiceiuri in prag de florii:
In Banat si Transilvania, in ajunul Floriilor, fetele mari aveau obiceiul de a pune oglinda, impreuna cu o camasa curata, sub un par altoit, trebuind neaparat ca, a doua zi de dimineata, la rasaritul soarelui sa le gaseasca acolo, oglinda fiind apoi intens folosita la farmecele de dragoste, sanatate.
Femeile fac tot felul de bunatati la cuptor, si in special placinte, pe care le impart mai ales saracilor de pomana (Mosii de Florii), ca san u pateasca si ele cum a patit mama lui Lazar, care a murit de dor de placinte.
Sunt curatate si impodobite cu ramuri de salcam mormintele.
Se fac pomeni pentru odihna sufleteasca a celor morti.
Superstitii in jurul sarbatorii floriilor:
In Duminica Floriilor, numita si a florilor, stalparilor sau a vlastarilor, s-ar fi umplut ciubarasul cu florile ce urmau a fi folosite la inflorirea oualor pentru Pasti.
Despre cel care se impartasea in Duminica Floriilor se spunea ca orice dorinta isi punea cand se apropie de preot, se implineste.
Despre cei care indrazneau sa se spele pe cap se credea ca vor albi ca pomii; uneori era voie sa te speli doar folosind apa descantata.
Despre vremea din ziua de Florii se crede ca se va repeta in prima zi de Pasti.
Despre urzici se spune ca infloresc nemaifiind bune de mancat.
Cine nu serbeaza ziua lui Lazar se umple de pistrui.
Vitele manaca cateva ramuri de salcie pentru a se inmulti si a fi sanatoase tot anul.
In pomii fructiferi sau butucii de vie sunt si ei la randul lor impodobiti pentru a da rod bogat si manos.
Acum se aerisesc hainele.
Obiceiuri pagane de florii:
In vreme de furtuna sa se puna pe foc muguri din salciile de la Florii, pentru a imprastia norii si grindina.
Cu ramurile de salcie, apicultorii inconjoara in ziua de Florii stupii, iar taranii, convinsi de efectul miraculos al acestor muguri, ii ingropa sub brazda.
Denumirea populara a sarbatorii vine de la zeita romana a florilor, Flora; putem spune ca aceasta sarbatoare a Floriilor are o strabunica pagana.
In zilele noastre insa , Floriile simbolizeaza intrarea Mantuitorului in Ierusalim.
Primele mentiuni despre aceasta sarbatoare de origine ierusalimica provin din secolul al IV-lea. Nu o gasim intre sarbatorile enumerate in Constitutiile Apostolice, dar pomenesc despre ea: Sf. Epifanie, caruia i se atribuie doua predici la aceasta sarbatoare, pelerina apuseana Egeria (Silvia sau Etheria), care in insemnarile ei de calatorie, descrie chipul cum se sarbatorea aceasta duminica la Ierusalim, spre sfarsitul secolului al IV-lea cand ea viziteaza Tara Sfanta, precum si mari predicatori din secolul al IV-lea de la care au ramas predici tinute in cinstea acestei zile, ca: Sf. Ioan Gura de Aur, Sf. Ambrozie si Sf. Chiril al Alexandriei. In Apus, mentiuni mai tarzii despre existenta acestei sarbatori se gasesc la Sf. Isidor de Sevilla.
In vechime, Duminica Floriilor era inceputul saptamanii numite pe atunci a Pastilor. De aceea este numita si Duminica aspirantilor sau a candidatilor la botez, pentru ca in aceasta zi catehumenii mergeau cu totii, cu mare solemnitate, la episcop, spre a-i cere sa fie admisi la botez, iar acesta le dadea sa invete Simbolul credintei.
Se mai numea si Duminica gratierilor, pentru ca in cinstea ei imparatii acordau gratieri.
Dupa un obicei stravechi, mentionat chiar in secolul al IV-lea de catre pelerina Egeria si generalizat in toata Biserica crestina, se aduc in biserici ramuri de salcie care sunt binecuvantate si impartite credinciosilor, in amintirea ramurilor de finic si de maslin cu care multimile au intampinat pe Domnul la intrarea Sa triumfala Ierusalim si pe care noi le purtam in maini ca semn al biruintei impotriva mortii, castigata de Domnul prin invierea lui Lazar, savarsita cu o zi mai inainte (Sambata Floriilor sau a lui Lazar) si apoi prin Invierea Sa insusi.
Atat in Bizant, cat si la curtile domnesti din Tarile Romanesti, sarbatoarea Floriilor se praznuia cu multa solemnitate. Luau parte imparatii cu demnitarii lor, carora li se imparteau faclii aprinse ca si la Pasti. In seara acestei duminici incep in biserici frumoasele slujbe ale deniilor din saptamana Sfintelor Patimi.
Obiceiuri in prag de florii:
In Banat si Transilvania, in ajunul Floriilor, fetele mari aveau obiceiul de a pune oglinda, impreuna cu o camasa curata, sub un par altoit, trebuind neaparat ca, a doua zi de dimineata, la rasaritul soarelui sa le gaseasca acolo, oglinda fiind apoi intens folosita la farmecele de dragoste, sanatate.
Femeile fac tot felul de bunatati la cuptor, si in special placinte, pe care le impart mai ales saracilor de pomana (Mosii de Florii), ca san u pateasca si ele cum a patit mama lui Lazar, care a murit de dor de placinte.
Sunt curatate si impodobite cu ramuri de salcam mormintele.
Se fac pomeni pentru odihna sufleteasca a celor morti.
Superstitii in jurul sarbatorii floriilor:
In Duminica Floriilor, numita si a florilor, stalparilor sau a vlastarilor, s-ar fi umplut ciubarasul cu florile ce urmau a fi folosite la inflorirea oualor pentru Pasti.
Despre cel care se impartasea in Duminica Floriilor se spunea ca orice dorinta isi punea cand se apropie de preot, se implineste.
Despre cei care indrazneau sa se spele pe cap se credea ca vor albi ca pomii; uneori era voie sa te speli doar folosind apa descantata.
Despre vremea din ziua de Florii se crede ca se va repeta in prima zi de Pasti.
Despre urzici se spune ca infloresc nemaifiind bune de mancat.
Cine nu serbeaza ziua lui Lazar se umple de pistrui.
Vitele manaca cateva ramuri de salcie pentru a se inmulti si a fi sanatoase tot anul.
In pomii fructiferi sau butucii de vie sunt si ei la randul lor impodobiti pentru a da rod bogat si manos.
Acum se aerisesc hainele.
Obiceiuri pagane de florii:
In vreme de furtuna sa se puna pe foc muguri din salciile de la Florii, pentru a imprastia norii si grindina.
Cu ramurile de salcie, apicultorii inconjoara in ziua de Florii stupii, iar taranii, convinsi de efectul miraculos al acestor muguri, ii ingropa sub brazda.
Denumirea populara a sarbatorii vine de la zeita romana a florilor, Flora; putem spune ca aceasta sarbatoare a Floriilor are o strabunica pagana.
In zilele noastre insa , Floriile simbolizeaza intrarea Mantuitorului in Ierusalim.
•
O planta care actioneaza asupra intregului sistem reproducator, atat la femei cat si la barbati este branca-ursului. Daca aveti probleme de sterilitate, impotenta sau lipsa dorintei, luati o lingurita de tinctura de patru ori pe zi. Tratamentul indelungat va fereste si de problemele menopauzei si ale insuficientei ovariene.
•
Greutatea tuturor furnicilor de pe Terra este mai mare decat greutatea tuturor oamenilor.
Furnicile traiesc pe Pamant de peste 100 de milioane de ani, fiind considerata specia care a evoluat si s-a adaptat cel mai bine la conditiile aparute de-a lungul timpului in evolutia Terrei.
Sunt descoperite peste 20.000 de specii, dintre care cele mai cunoscute sunt cele negre si rosii, precum si furnicile albe, sau termitele. Sunt rude cu albinele si viespile, dovada fiind organul in forma de ac cu venin, din varful abdomenului. Fiinte sociabile, furnicile traiesc in grupuri mari, numite colonii, in care organizarea muncii este foarte bine pusa la punct. Nu degeaba sunt considerate – ca si in fabula “Greierele si furnica” – insectele cele mai harnice.
Furnica nu are plamani, respiratia fiind facuta prin porii membranei ce acopera tot corpul insectei.
Furnicile traiesc pe Pamant de peste 100 de milioane de ani, fiind considerata specia care a evoluat si s-a adaptat cel mai bine la conditiile aparute de-a lungul timpului in evolutia Terrei.
Sunt descoperite peste 20.000 de specii, dintre care cele mai cunoscute sunt cele negre si rosii, precum si furnicile albe, sau termitele. Sunt rude cu albinele si viespile, dovada fiind organul in forma de ac cu venin, din varful abdomenului. Fiinte sociabile, furnicile traiesc in grupuri mari, numite colonii, in care organizarea muncii este foarte bine pusa la punct. Nu degeaba sunt considerate – ca si in fabula “Greierele si furnica” – insectele cele mai harnice.
Furnica nu are plamani, respiratia fiind facuta prin porii membranei ce acopera tot corpul insectei.
Ghiduri
turistice
Evenimente
Sarbatorile de Craciun, Mikulas, Vanoce, Silvestr sunt prilej de petrecere pentru locuitorii Cehiei...
Stiai ca?
Prima persoana care a afirmat ca galaxia noastra este formata din stele a fost filozoful grec Democrit (460-370 i.Hr), insa cel care a observat discul galactic, dar si numeroase stele cu ajutorul tele...
Venezuela este cunoscuta si sub denumirea de "Tara bunavointei"....
Dictionar
turistic
Turism de afaceri - Forma de turism practicata de angajati sau alte categorii de persoane, in interes de serviciu, in interiorul sau in afara tarii de resedinta, incluzand participarea la intalniri de afaceri, targuri si expozitii, conferinte si reuniuni.