Last minute
Early Booking
Sejur
Cazare
Circuite
Croaziere
Agentii de turism
Bilete avion
Excursii de o zi
Stiai ca?
•
Inventatorul elicopterului si al motorului rotativ este romanul Grigore Briscu (1884-1965).
Acesta a inventat un elicopter in anul 1909, iar motorul rotativ l-a brevetat la Oficiul Roman de Inventii sub nr. 2323/2046 din 1912.
Acesta a inventat un elicopter in anul 1909, iar motorul rotativ l-a brevetat la Oficiul Roman de Inventii sub nr. 2323/2046 din 1912.
•
Biospeologia a aparut ca stiinta in anul 1904, fondatorul acesteia fiind romanul Emil Racovita.
•
Inginerul si inventatorul Dumitru Vasescu (1860-1909) a construit in anul 1880 un inovativ automobil cu aburi, care i-a purtat numele.
•
Romania este a sasea tara din lume care a organizat concursuri automobilistice.
•
Romania se afla in topul primelor 10 tari din Europa care au introdus automobilul in circulatia rutiera.
•
Alexandru Ciurcu a construit in anul 1886 prima ambarcatie cu reactie din lume.
•
Primul zbor in spatiul cosmic al unui roman, a fost efectuat de catre pilotul de aviatie Dumitru Prunariu, la data de 14 mai 1981.
•
Balonul Mihai Bravul a reprezentat primul aparat de zbor al Romaniei.
•
Prima ascensiune din România a unui balon cu pilot român a avut loc la 9 iunie 1874, la Bucureşti.
•
Henri Coandă a inventat în anul 1933 un aparat de zbor asemănător cu o farfurie zburătoare, denumit "aerodina lenticulară".
•
Un român, Grigore Briscu (1884-1965), este inventatorul elicopterului şi al motorului rotativ. El a inventat un elicopter în anul 1909, iar motorul rotativ şi l-a brevetat la Oficiul Român de Invenţii sub nr. 2323/2046 din 1912.
•
Smaranda Brăescu este una dintre primele femei-paraşutist din lume şi deţine mai multe recorduri mondiale în domeniu.
•
Anastase Dragomir - scaunul ejectabil. Dragomir a creat trei versiuni ale scaunului ejectabil, inventie ce a fost utilizata de nenumarati soldati. Scaunul a fost testat cu succes in 1929, atat in Franta, cat si in Romania, pe aeroportul Baneasa. Sistemul sau a fost implementat ulterior pe avioanele militare.
•
Traian Vuia – inventatorul primului avion
(n. 17/30 august 1872, Surducu Mic, judeţul Timiş - d. 2 septembrie 1950) a fost un inventator român, pionier al aviaţiei la nivel internaţional, membru al Academiei Române din 27 mai 1946. A inventat primul avion cu mijloace proprii de propulsie, cu care a efectuat primul zbor din istoria omenirii, ridicându-se de la sol prin mijloacele proprii ale aparatului (1906).
Unul din pionierii aviaţiei mondiale, Traian Vuia a fost primul om care a construit şi zburat cu un avion mai greu decât aerul, care s-a ridicat de la sol folosind doar mijloacele proprii (moto-propulsor, tren de aterizare). Până la avionul inventat de Vuia, intitulat Vuia nr. I, decolarea dispozitivelor de zbor se făcea cu ajutorul unor mijloace exterioare aparatului, cum ar fi: catapultă, cablu de lansare sau remorcare.
Printre rezultatele cercetărilor efectuate de Vuia, unele confirmate mai târziu, se numără: formula monoplană a avioanelor (recunoscută ulterior ca fiind cea mai corespunzătoare), a realizat prima aripă de avion cu incidenţă variabilă în zbor, a aplicat la aparatul său de zbor principiul unei singure elice tractive, a realizat primul aeroplan cu aripi pliante.
După o perioadă de timp, Vuia a îmbunătăţit aeroplanul Vuia I, iar în august 1906 a prezentat o variantă perfecţionată a acestuia, Vuia I bis. Cu acest model, până în martie 1907, a efectuat mai multe experienţe şi a realizat mai multe zboruri la diferite înălţimi. Spre deosebire de primul model, aeroplanul avea o curbură mai mică a aripilor, un stabilizator orientabil şi un randament îmbunătăţit al motorului. Vuia nr. II a fost un nou model de avion, prevăzut cu aripi pliabile şi un motor „Antoinette” de 25 CP. Cu acest aparat Vuia a zburat de mai multe ori, ultimul din aceste zboruri a fost efectuat în 17 iulie 1907, la Bagatelle, pe o distanţă de 70 m. Acest avion a fost expus la primul Salon aeronautic de la Paris.
În anii ce au urmat Vuia a continuat să aprofundeze domeniul aeronauticii, astfel că în 1918 şi 1922 a realizat două tipuri de elicoptere, Vuia I, respectiv Vuia II. Aparatul era prevăzut cu aripi rotative, o cârmă de direcţie şi un stabilizator orizontal (Vuia II avea montat un motor „Anzani” de 16 CP). Cu aceste aparate, pe aerodromurile de la Juvissy şi Issy-les-Moulineaux, Vuia a efectuat o serie de teste şi mai multe zboruri verticale.
Serie de timbre celebrându-l pe Traian Vuia şi avioanele sale
Având în minte realizarea unui motor de avion cât mai bun, Vuia a reuşit să inventeze generatorul de abur cu combustie internă şi ardere catalitică. Generatorul cu vaporizare aproape instantanee avea la bază trei principii: ideea ciclurilor termodinamice, a combustiei accelerate şi a transmiterii căldurii prin convecţie forţată. Prin încercările repetate de a construi generatoare de abur de foarte înaltă presiune (100-120 kgf/cm², faţă de 10 At valoarea uzuală a vremii), Vuia a pus bazele tehnologiei folosite ulterior la centralele termice care utilizează cicluri complexe de presiune foarte înaltă.
O altă realizare a inventatorului român a fost şi generatorul cu focar cu mare intensitate a combustiei. Sarcina termică a focarului era de 200 x 106 kcal/m3.
Traian Vuia a fost primul om care a zburat cu un aparat mai greu decât aerul, aparat care nu a fost ajutat de catapulte, șine ori alte mijloace. În anul 1906, pe 18 martie Traian Vuia a prezentat în apropierea Parisului un aparat de zbor ce a accelerat pe o distanță de 50 de metri, înainte de a se ridica la o înălțime de aproape un metru pe o distanță de 12 metri. Palele elicei s-au rupt odată ajunse în acel punct, iar avionul a aterizat fără probleme deoarece distanța era foarte mică față de sol. Primul aparat de zbor s-a numit Vuia I, însă aceasta nu a rămas singura invenția a românului. El a inventat și două elicoptere (în anul 1918 și 1922), dar și un generator de abur (1925).
(n. 17/30 august 1872, Surducu Mic, judeţul Timiş - d. 2 septembrie 1950) a fost un inventator român, pionier al aviaţiei la nivel internaţional, membru al Academiei Române din 27 mai 1946. A inventat primul avion cu mijloace proprii de propulsie, cu care a efectuat primul zbor din istoria omenirii, ridicându-se de la sol prin mijloacele proprii ale aparatului (1906).
Unul din pionierii aviaţiei mondiale, Traian Vuia a fost primul om care a construit şi zburat cu un avion mai greu decât aerul, care s-a ridicat de la sol folosind doar mijloacele proprii (moto-propulsor, tren de aterizare). Până la avionul inventat de Vuia, intitulat Vuia nr. I, decolarea dispozitivelor de zbor se făcea cu ajutorul unor mijloace exterioare aparatului, cum ar fi: catapultă, cablu de lansare sau remorcare.
Printre rezultatele cercetărilor efectuate de Vuia, unele confirmate mai târziu, se numără: formula monoplană a avioanelor (recunoscută ulterior ca fiind cea mai corespunzătoare), a realizat prima aripă de avion cu incidenţă variabilă în zbor, a aplicat la aparatul său de zbor principiul unei singure elice tractive, a realizat primul aeroplan cu aripi pliante.
După o perioadă de timp, Vuia a îmbunătăţit aeroplanul Vuia I, iar în august 1906 a prezentat o variantă perfecţionată a acestuia, Vuia I bis. Cu acest model, până în martie 1907, a efectuat mai multe experienţe şi a realizat mai multe zboruri la diferite înălţimi. Spre deosebire de primul model, aeroplanul avea o curbură mai mică a aripilor, un stabilizator orientabil şi un randament îmbunătăţit al motorului. Vuia nr. II a fost un nou model de avion, prevăzut cu aripi pliabile şi un motor „Antoinette” de 25 CP. Cu acest aparat Vuia a zburat de mai multe ori, ultimul din aceste zboruri a fost efectuat în 17 iulie 1907, la Bagatelle, pe o distanţă de 70 m. Acest avion a fost expus la primul Salon aeronautic de la Paris.
În anii ce au urmat Vuia a continuat să aprofundeze domeniul aeronauticii, astfel că în 1918 şi 1922 a realizat două tipuri de elicoptere, Vuia I, respectiv Vuia II. Aparatul era prevăzut cu aripi rotative, o cârmă de direcţie şi un stabilizator orizontal (Vuia II avea montat un motor „Anzani” de 16 CP). Cu aceste aparate, pe aerodromurile de la Juvissy şi Issy-les-Moulineaux, Vuia a efectuat o serie de teste şi mai multe zboruri verticale.
Serie de timbre celebrându-l pe Traian Vuia şi avioanele sale
Având în minte realizarea unui motor de avion cât mai bun, Vuia a reuşit să inventeze generatorul de abur cu combustie internă şi ardere catalitică. Generatorul cu vaporizare aproape instantanee avea la bază trei principii: ideea ciclurilor termodinamice, a combustiei accelerate şi a transmiterii căldurii prin convecţie forţată. Prin încercările repetate de a construi generatoare de abur de foarte înaltă presiune (100-120 kgf/cm², faţă de 10 At valoarea uzuală a vremii), Vuia a pus bazele tehnologiei folosite ulterior la centralele termice care utilizează cicluri complexe de presiune foarte înaltă.
O altă realizare a inventatorului român a fost şi generatorul cu focar cu mare intensitate a combustiei. Sarcina termică a focarului era de 200 x 106 kcal/m3.
Traian Vuia a fost primul om care a zburat cu un aparat mai greu decât aerul, aparat care nu a fost ajutat de catapulte, șine ori alte mijloace. În anul 1906, pe 18 martie Traian Vuia a prezentat în apropierea Parisului un aparat de zbor ce a accelerat pe o distanță de 50 de metri, înainte de a se ridica la o înălțime de aproape un metru pe o distanță de 12 metri. Palele elicei s-au rupt odată ajunse în acel punct, iar avionul a aterizat fără probleme deoarece distanța era foarte mică față de sol. Primul aparat de zbor s-a numit Vuia I, însă aceasta nu a rămas singura invenția a românului. El a inventat și două elicoptere (în anul 1918 și 1922), dar și un generator de abur (1925).
•
Aurel Vlaicu (n. 19 noiembrie 1882, Binținți, lângă Orăștie, județul Hunedoara - d. 13 septembrie 1913, Bănești, lângă Câmpina) a fost un inginer român, inventator și pionier al aviației române și mondiale. În cinstea lui, comuna Binținți se numește astăzi Aurel Vlaicu.
În 1908 se întoarce la Binținți unde construiește un planor cu care efectuează un număr de zboruri în 1909. În toamna anului 1909 se mută în București și începe construcția primului său avion, Vlaicu I, la Arsenalul Armatei. Avionul zboară fără modificări (lucru unic pentru începuturile aviației mondiale) la 17 iunie 1910. Era primul avion conceput, realizat si pilotat in Romania. Zborul a avut loc pe dealul Cotrocenilor, in Bucuresti. Era primul avion realizat de un roman pe teritoriul Romaniei. Avionul a zburat doar 50 m, la o inaltime de 3-4 m, insa entuziasmul lui A. Vlaicu a fost evident, acesta afirmand "Nici Alpii nu mi-i inchipuiam mai inalti la inaltimea la care ma ridicasem eu. Fiindca patru metri erau pentru mine un record care imi consacra masina. Zburasem si aceasta era principalul"
În anul 1911 construiește un al doilea avion, Vlaicu II, cu care în 1912 a câștigat cinci premii memorabile (1 premiu I si 4 premii II) la mitingul aerian de la Aspern, Austria. Concursul a reunit între 23 și 30 iunie 1912, 40 piloți din 7 țări, dintre care 17 din Austro-Ungaria, 7 germani, 12 francezi printre care și Roland Garros, cel mai renumit pilot al vremii, un rus, un belgian, un persan și românul Vlaicu. În cel mai cunoscut ziar vienez, Neue Freie Presse, se găseau următoarele rânduri despre zborurile lui Vlaicu:
„Minunate și curajoase zboruri a executat românul Aurel Vlaicu, pe un aeroplan original, construit chiar de zburător, cu două elici, între care șade aviatorul. De câte ori se răsucea (vira) mașina aceasta în loc, de părea că vine peste cap, lumea răsplătea pe român cu ovații furtunoase, aclamându-l cu entuziasm de neînchipuit.”
În 1908 se întoarce la Binținți unde construiește un planor cu care efectuează un număr de zboruri în 1909. În toamna anului 1909 se mută în București și începe construcția primului său avion, Vlaicu I, la Arsenalul Armatei. Avionul zboară fără modificări (lucru unic pentru începuturile aviației mondiale) la 17 iunie 1910. Era primul avion conceput, realizat si pilotat in Romania. Zborul a avut loc pe dealul Cotrocenilor, in Bucuresti. Era primul avion realizat de un roman pe teritoriul Romaniei. Avionul a zburat doar 50 m, la o inaltime de 3-4 m, insa entuziasmul lui A. Vlaicu a fost evident, acesta afirmand "Nici Alpii nu mi-i inchipuiam mai inalti la inaltimea la care ma ridicasem eu. Fiindca patru metri erau pentru mine un record care imi consacra masina. Zburasem si aceasta era principalul"
În anul 1911 construiește un al doilea avion, Vlaicu II, cu care în 1912 a câștigat cinci premii memorabile (1 premiu I si 4 premii II) la mitingul aerian de la Aspern, Austria. Concursul a reunit între 23 și 30 iunie 1912, 40 piloți din 7 țări, dintre care 17 din Austro-Ungaria, 7 germani, 12 francezi printre care și Roland Garros, cel mai renumit pilot al vremii, un rus, un belgian, un persan și românul Vlaicu. În cel mai cunoscut ziar vienez, Neue Freie Presse, se găseau următoarele rânduri despre zborurile lui Vlaicu:
„Minunate și curajoase zboruri a executat românul Aurel Vlaicu, pe un aeroplan original, construit chiar de zburător, cu două elici, între care șade aviatorul. De câte ori se răsucea (vira) mașina aceasta în loc, de părea că vine peste cap, lumea răsplătea pe român cu ovații furtunoase, aclamându-l cu entuziasm de neînchipuit.”
•
Henri Coandă – inventatorul avionului cu reacție
Henri Coanda: Unul dintre cei mai cunoscuti inventatori romani e responsabil pentru numeroase dispozitive si descoperiri, insa cel mai mare succes al sau a fost avionul cu reactie. In 1910, Coanda a proiectat si construit primul avion cu reactie din lume (Coanda-1910), potrivit momenteistorice.ro.
Doua decenii mai tarziu, marele inventator a formulat principiul ce sta la baza efectului Coanda, ce a fost folosit in numeroase industrii si dispozitive, inclusiv la aspiratoare, pompe de vid si la crearea inimii artificiale.
Unul dintre cei mai cunoscuți inventatori, Henri Coandă s-a remarcat odată cu realizarea primului avion cu reacție din lume, în anul 1910. Invenția era un motor cu patru cilindri care dezvoltă 50 de cai putere și era conectat printr-o tijă la un compresor ce genera o forță de propulsie de aproximativ 220 kgf. Avionul pe care Henri Coandă l-a inventat avea o lungime de 12,5 metri și o avengură a celor două aripi de 10.3 metri. Inventatorul Coandă a locuit în Franța, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a lucrat pentru Germania la construirea unui sistem de propulsie pentru sănii, bazat pe motorul cu reacție din 1910.
Henri Coanda: Unul dintre cei mai cunoscuti inventatori romani e responsabil pentru numeroase dispozitive si descoperiri, insa cel mai mare succes al sau a fost avionul cu reactie. In 1910, Coanda a proiectat si construit primul avion cu reactie din lume (Coanda-1910), potrivit momenteistorice.ro.
Doua decenii mai tarziu, marele inventator a formulat principiul ce sta la baza efectului Coanda, ce a fost folosit in numeroase industrii si dispozitive, inclusiv la aspiratoare, pompe de vid si la crearea inimii artificiale.
Unul dintre cei mai cunoscuți inventatori, Henri Coandă s-a remarcat odată cu realizarea primului avion cu reacție din lume, în anul 1910. Invenția era un motor cu patru cilindri care dezvoltă 50 de cai putere și era conectat printr-o tijă la un compresor ce genera o forță de propulsie de aproximativ 220 kgf. Avionul pe care Henri Coandă l-a inventat avea o lungime de 12,5 metri și o avengură a celor două aripi de 10.3 metri. Inventatorul Coandă a locuit în Franța, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a lucrat pentru Germania la construirea unui sistem de propulsie pentru sănii, bazat pe motorul cu reacție din 1910.
•
De la un simbol al intelectualismului la unealta zilnica, stiloul, inventat de Petrache Poenaru, a revolutionat invatamantul. Inventia a fost brevetata pe data de 25 mai, 1827, de catre guvernul francez.
Nascut in 1799, Poenaru a fost un fizician, inginer si matematician renumit, ce si-a dedicat viata dezvoltarii si imbunatatirii invatamantului romanesc,
Nascut in 1799, Poenaru a fost un fizician, inginer si matematician renumit, ce si-a dedicat viata dezvoltarii si imbunatatirii invatamantului romanesc,
•
George Emil Palade a fost un medic american, dar de origine română, care s-a specializat în domeniul biologiei celulare. În anul 1974 a primit premiul Nobel pentru fiziologie și medicină datorită unor descoperiri care au avut un rol esențial în dezvoltarea biologiei celulare moderne.
Palade a explicat mecanismul celular al producției de proteine: a descoperit particule intracitoplasmatice bogate în ARN, responsabile pentru biosinteza proteinelor, numite ribozomi sau corpusculii lui Palade.
Palade a explicat mecanismul celular al producției de proteine: a descoperit particule intracitoplasmatice bogate în ARN, responsabile pentru biosinteza proteinelor, numite ribozomi sau corpusculii lui Palade.
•
Gheorghe Marinescu, medic neurolog român, pe lângă numeroase studii, a realizat și primul film științific din lume, denumit “Tulburările mersului în hemiplegia organică”. De asemenea, a fost printre primii doctori care au aplicat metode histochimice și electrofiziologice în cercetarea științifică a domeniului neurologiei.
Printre cele mai cunoscute studii ale sale se regăsesc descrierea reflexului palmo-mentonier în afecțiunile sistemului piramidal și descrierea unui sindrom neurologic ereditar, mai exact Sindromul Marinesco-Sjogren.
Printre cele mai cunoscute studii ale sale se regăsesc descrierea reflexului palmo-mentonier în afecțiunile sistemului piramidal și descrierea unui sindrom neurologic ereditar, mai exact Sindromul Marinesco-Sjogren.
•
Marian Ion Ionescu, chirurg cardiolog român și profesor în medicină a inventat diverse echipamente chirurgicale, mai ales valve artificiale pentru inimă. A introdus pentru prima oară în România tehnica circulației extracorporale în chirurgia cardiacă.
Ghiduri
turistice
Evenimente
Ajunul Anului Nou este denumit in Spania "Nochevieja” („Noaptea veche"). In noaptea de 31 decemb..
Stiai ca?
Parul este una din cele mai rezistente parti ale corpului uman, degradandu-se extrem de lent. Mumiile care au fost descoperite in Egipt inca aveau par pe capete, desi trecusera intre timp mii de ani. ...
Aurora Gruescu (n. 11 mai 1914, Oituz – d. 2005) a fost prima femeie inginer silvicultor din lume și prima româncă intrată în Guinness Book.
Numele său este legat de primul plan de împădu...
Dictionar
turistic
Statiune climaterica - Localitate situata intr-o regiune cu conditii naturale (geografice, atmosferice si meteorologice) sau climaterice particulare (bogatie in aerosoli, puritatea aerului, ionizare, etc.) indicate in tratamentul unor boli sau pentru fortificarea organismului, dotata cu instalatii si personal necesar efectuarii curelor medicale.